Se lasa seara si e frig afara
Vad flacara iubirii peste noi cazand,
Nespus de fericit ca esti cu mine,
Si prea galant ca sa iti spun ce simt.
Sunt singur, doar cu tine intre stanci,
Pierdut asfalt, pierdut civilizatie...
Doar noaptea sumbra ce se repezea,
Ma-nspaimanta si imi crea emotie.
Din ce in ce mai neagra pare,
Din ce in ce mai mult fior,
Tu reusesti s-admiri padurea-n noapte,
Eu nu mai vad nimic in exterior.
Prea linistit si sumbru e in jurul meu,
Si prea ciudata-i starea ce o simt,
Sunt doar cu tine, singuri pe un munte,
Suntem doar noi, pierduti in timp...
Apoi, cand iti cantam iubirea mea
Fara ca tu sa stii ce-ti cant...
Un strasnic vis printre copaci si stele,
Avea sa se amane pentru-n timp.
S-a amanat treptat pana-n uitare,
Trecut-au anii multi de-atunci,
A fost un vis, o taina intre stele,
A fost speranta moarta intre stanci.
* Dedicata bunei mele prietene Veronica, si sincere multumiri pt inspiratie...;)
"Fiecare dintre noi este un inger cu o singura aripa . Si nu putem zbura decat imbratisandu-ne unul pe celalalt."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu